Dan Perșa

„Onirica” trebuie citită şi atât, în decurgerea ei, în metafizica ei, în umorul şi ludicul ei imbatabil, în puterea ei de a te regăsi pe tine scriitor, în meandrele minţii scriitorului. Ludic! Ludic de înaltă clasă care te face mic, mic, neînsemnat, de parcă n-ai mai citit nimic până la Perşa, te face un analfabet literar care degeaba a funcţionat bine în lecturi şcolare, în studii, în marile romane, după reguli de înţelegere şi interpretare. Cartea nu are reguli în afara celor gramaticale, nu aparţine vreunui gen căci este un conglomerat de genuri… (Cristina Ștefan)

Fantezia dezlănţuită a lui Dan Perşa şi umorul său când grotesc şi negru, când carnavalesc ne dau cel mai atractiv şi cel mai profund roman al acestui prozator care nu a încetat să crească valoric de la debut şi până acum când, în pragul împlinirii unei jumătăţi de veac, îşi publică, putem spune, capul de operă. Timid şi retras în viaţa de zi cu zi, în scris Dan Perşa este tot mai dezinvolt şi ajunge cu acest roman să se arate un scriitor-orchestră. Roman ironic, parodic, cu planuri vaste, dar şi cu dezvoltări verticale surprinzătoare, „Cu ou şi cu oţet” provoacă şi încântă prin ingeniozitatea mobilizată deplin a autorului. (Horia Gîrbea)