::: AUDIO :::
::: TXT :::
Livia Roşca selecție de poeme Toţi avem o problemă o mare dragoste care nu va mai fi egalată dar povestim ca şi când am fi nişte aleşi pentru că uite noi am iubit am suferit şi am pierdut dragostea suntem toţi ca o maşină la mâna a doua care a suferit câteva accidente caroseria îndreptată vopsea strălucitoare totul perfect la prima vedere dar preţul nostru e undeva la jumate ___ Aici ar putea începe iadul sau raiul fix aici te aștept ca un câmp de floarea soarelui prima rază a dimineţii ___ Tomana se instalează în corp Lent Dar fără cruțare Si totusi E dimineață aici Și ziua e lungă și lumină destulă Cât să întorc după mine O grădină întreagă de floarea-soarelui Dar toamana se instalează în corp Fără cruțare Și eu nu sunt gata să renunț la nimic ___ Îmbrâncită mă simt Să ies din mine Și Să fac loc pentru alta O tipă uzată Rămasă de treabă Un fel de mătușă rebelă Pe care o întâmpini cu „săru-mâna” Dar ajungi să vorbești cu ea la „per tu”. Toamna e aici Și i se simte succesul ___ I-am spus lui Andrei că omida verzuie pe care o ţine în palme e doar un stadiu din viaţa unui fluture şi el a desenat toate etapele metamorfozei ou larvă pupă fluture apoi m-a întrebat: „Când larva se transformă în pupă ştie? Sau crede că moare?” ___ O metropolă a panicii e rezultatul acestei efervescente elaborate activităţi cerebrale ce arhitect exersat ce construcţie luminată ca Tokio! tu creierul meu ţi-ai dovedit măiestria fă tabula rasa fii simplu eficient de nădejde! ___ A început şi rămâne rămâne pentru totdeauna gândul metalic arcuit în menghina dintre sprâncene ___ Nu cred că știi dar ne-am scris 106 + acesta mesaje numai pe mail mai mult de jumătate sunt smiorcăieli pentru care mi-e greu să mă iert mă gândesc adesea că lucrurile au stat ca la un casting: vezi o mulțime de oameni și după ce distribui toate rolurile principale Apare! atât de bun încât ar merita o piesă a lui în loc să schimbi totul îi oferi un rol secundar de unde oricum îți schimbă povestea ___ 1.Magda Se visează ingineră la centrala nucleară Dacă ar fi aşa în fiecare an în celulele Magdei nivelul de radiaţii ar creşte constant Sânul ei stâng iubit tandru de cancer ar muşca din sânul ei drept dar asta mai târziu Acum Magda e copil şi–şi muşcă păpuşile de cap. La 11 ani Magda merge la o şcoală mai bună în centru Fără să fie curioşi colegii o cred de la bun început mai proastă Stă cuminte în bancă nu se bate cu cretă nu-şi roade unghiile de plicitseală (tocmai de asta Magda va avea mai târziu unghii frumoase) În pauze desenează oameni în costume de plastic aşezaţi la panouri de comandă reactoare şi ciuperca atomică (pentru băieţi însă, e o fetiţă interesantă) Poartă cheia cu şiret atârnată la gât când aleargă cheia se izbeşte de carnea ei moale de pielea tensionată peste sânii în creştere provocând o durere surdă enervantă 2.Magda nu iubeşte încă Deşi o dată pe lună o pătrunde o leneşă sfârşeală În zilele alea se gândeşte la toate femeile care sângerează: secretare răspunzând frumos la telefon crainice zâmbind la televizor vedete dând interviuri directoare de bancă sau femeile de pe platforma nucleara Cernavodă toate muncind aşezate pe o pată de sânge ascunsă bine în locul cald dintre picioare Din prima iubire nu a înţeles prea mult nici măcar nu a invăţat sărutul perfect exersat prin scara de la bloc mai târziu nu vrea să fie ca iubitele fratelui mare când părinţii nu-s acasă aude pereţii gemând pe fete foarte rar le mai vede a doua oara Pentru că nu şi le-a ros Magda are acum unghii perfecte şi le măsoară cu rigla fiecare dintre ele de fix 1,5 cm pilite frumos franţuzeşte Asta e foarte important dar ca să te convingi ar trebui să-ţi imaginezi mişcarea aceea precisă de chirurg a mâinilor ei cu unghii de 1,5 cm care trasează o dungă pefectă de tuş peste pleoape 3.Chiar acum vărul tău îşi aminteşte bucătăria roz corpul Magdei aplecat în faţă aerul cald şi parfumat de prăjitură ieşind brusc prin uşa cuptorului apoi împrăştiindu-se în casă după ce i-a trecut printre picioare spaţiul e îngust pretext pentru el să-i atingă fesele ca din întâmplare Are carne tocată sub unghii La a zecea sarma aşezată în oală i se face rău I s-a amestecat parfumul cu mirosul foilor de varză acră (Mătuşile tale domnişoare bătrâne cu himenul rigid şi intact de mai bine de 75 de ani împachetează cuminţi alături de Magda sarmale) a treia dimineaţă consecutivă vomită un fel de spumă albă în aer persista mirosul foilor de varză acră sărutul tău i se aşază pe ceafă se împrăştie pe sub piele îi iese prin sfârcuri ca prin nişte coarne de melc rapid retractile În centrul mesei o aşează cu fast ca într-un scaun de ginecolog e dintr-o dată cu picioarele desfăcute în centrul atenţiei tuturor în poziţia asta tacâmurile trebuie mânuite elegant zâmbetul desăvârşit şi relaxat I s-a amestecat parfumul cu mirosul foilor de varză acră Mătuşile tale, domnişoare bătrâne cu himenul rigid şi intact de mai bine de 75 de ani împachetează cuminţi alături de Magda sarmale Nimic schimbat bucătăria roz aerul cald şi parfumat de prăjitură ieşind brusc prin uşa cuptorului împrăştiindu-se în casă 4.Magda corpul tău alb în soare ca o piatră pe marginea drumului pe care te aşezi cu încredere atâta vreme cât nu o întorci invers cât nu te gandeşti la micile vieţişoare mişunând dedesubt oarbe urâte şi dizgraţiaose tot timpul ascunse sub corpurile albe aşa cum sub pietrele mari intâlnite pe drum pentru ca ţi-e frică de prea multele seri în care sufli peste degetele ei ca într-un flaut ţi-ai amintit tocmai azi de iedera negră ce-i creste pe faţa dinspre nord Totul pana aici numai să nu te atingă numai să nu o simti răcoroasă apucându-te de ceafă Şi tu imobil paralizat de plăcere moale ca într-un prosop când vii de la duş iedera gata să te patrundă rădăcinile perforând cu lentoare şi precizie viermuindu-ţi în carne năpdădindu-te Îţi văd creierul clar în spatele pleoapelor Moartea clipeşte acum cu ochii ei are gene curbate câteodată mai lungi probabil sunt retractile un fel de gheruţe ca la pisici şi le-a întins către tine mai întâi fragile pipăind acum şi le ascute în carnea ta de pe sâni. 5.Îţi e suficientă propria temperatură de la o vreme dormi goală fără teama că te-ai trezi cu picioarele reci prin casă te plimbi de gât cu motanul mai preţios decât un şal din pene de struţ Azi eşti puternică prin urmare vei fi tratată cu mult prea puţină blândeţe bărbatul şi-ar putea imagina că eşti un agregat de cuţite ascuţite de osul pubian un fel de labirint cu capcane medievale îţi trebuie strategii ca să poţi reuşi când pleacă bărbatul e mulţumit crezându-se încă întreg. 6.Ţineam geamnul deschis În camera de camin mirosea prea tare a var Neplacut pleoapele nu voiau să alunece peste ochi aerul ne uscase pielea mucoasele mi se făcuse frică de corpul tău prăfuit aseptic altădată la fel de fraged şi zemos ca un măr te dureau mainile şi ceafa aruncasei trafaleţii pe podea voiam să lăsăm dracu’ văruitul să platim pe cineva pentru asta dar chiar şi atunci Magda stiam că am să pastrez unghiile tale sidef pisate în pudrieră Prosoapele pătate cu vopsea de păr colour bouster şi ciorapii plasă obraznic purtati pe sub blugi 7.Eu ştiu cât de mult îţi place Căldura propriului sex tăvălit prin paturi străine când sângele tot ţi se strânge cald între coapse şi buzele moi se deschid limba lor pipăindu-ţi interiorul îţi atinge uterul îi priveşti în ochi când îţi răscolesc prin măruntaie Sexul tău Magda ca nişte buze molfăind perfect închise Geamătul lor e scâncet 8.Trebuie să le arăţi pe cineva lângă tine altfel vor şti să muşte până la os Unghiile şi genele mele alunecă peste lemnul camerei devenită propria mea carapace mirosind a răşină aici ti-aş putea coase rănile cu dinţii aici părul meu îmbibat cu ierburi ar încolăci răul strâns în cercuri dure la picioarele tale Aici nu e acolo Acolo vine sprintenă frica de bărbatul pickhammer Frica de femeile văduvă neagră Nevoia de Nivea Visage de farduri şi ochi rimmelaţi N-o sa-ţi mai placă până la urmă vizuina asta în care bărbatul nu-ţi tine sufletul cald la culcare Şi uite aşa tristeţea se converteşte devine altceva totuşi grav dar pervers E momentul în care nimic nu contează decât TU care meriţi un minim răsfăţ tâmplele zvâcnind pe cordul oricui te-ar primi lângă coaste moleşeala fluidă coborând încet ca printr-o clepsidră Patul plin de nisip în care începi să te afunzi Peste glezne iţi trece mucoasă o talpă de melc 9.Eşti frumoasa Magda ai putea suci capul unui pormumbel cu dinţii şi tot te-aş ocroti cu tandreţe Ai sa te saturi până la urmă de nopţile cu somnul greu de diazepam ronţăit de panică atunci pruncii tai nu au faţă doar o gură fără dinţi le auzi papucii hârşcâind pe holuri paşii mărunţi înteţindu-se până nu-i mai poţi opri până ţi se umple pielea de erupţii roşii pruncii se izbesc din exterior cu capul de uşă Dar opreşte-te Nu-ţi mai sfârteca intrarea în vagin Nu mai impresionează pe nimeni lunginea ungiilor tale forma lor pătrată Carnea pe care o smulgi din mine sau din tine Păstrezi pregnant pe degete mirosul de sânge Azi până şi mie mi-e prea greaţă să ţi le pot linge 10.Ţi-ai tăiat sfârcurile cu lama le-ai lipit pe ochiul vizorului la intrare vrei să fac din ele un fel de moaşte sfinte Dar eu nu mai vreau să asist la depresiile tale când trebuie sa-ţi prind limba să nu ţi-o înghiţi cand ţipi odata cu alarmele maşinilor din parcare Rutina le-a făcut pe toate coregrafice şi neconvingătoare